In epoca noastra oamenii se inghesuie sa isi faca case de vacanta in provincie,cat mai izolate de agitatia oraselor si totusi…izolarea e ceea ce isi doresc cu adevarat?Daca nu ar fii cunoscut tulburarea urbana,ar mai fii tanjit cu atata disperare dupa linistea pe care o aduce o cabana in varful muntelui?Eu de exemplu,nu cred ca as putea trai pentru o perioada lunga de timp departe de oras.Orasul e simbolul vietii,diversitatii,nimeni nu se poate plictisi.Vrei distractie te duci in club,vrei arta,ai muzee,vrei liniste,te duci intr-un parc mai mare la o ora matinala.Niciodata pustiit,niciodata la fel.Orasul e o fiinta cu ratiune si simtire proprie.Departe de el se gasesc mai mult tipare(casuta din padure,oameni draguti,catelusi pufosi)dar viata nu e asa.Viata e diversa,violenta,vie,la fel ca orasul.Niciodata nu poti anticipa ce se ascunde dupa colt,niciodata nu vei gasi aceeasi oameni,aceleasi probleme.Intr-un oras esti martorul continului progres al omenirii,din toate domeniile.Iar in momentul in care fiinta umana se simte prea obosita de vanzoleala zilnica,se poate retrage linistita pentru o saptamana 2,intr-un loc linistit impreuna cu familia.Binenteles ca adevaratii iubitori ai orasului,vor cauta in vacante tot extremul,diversitatea,ar innebuni sa stea mai mult de doua saptamani izolati cine stie pe unde.Tehnologia,informatia,varietatea modului de viata da dependenta.Un iubitor al orasului va ramane asa intotdeauna,neputand fii vreodata convins de basmele legate de ”vaai dar ce liniste si ce frumos e la padurea nu stiu care,…”.Liniste e peste tot.Trebuie doar cautata.
