Din ce am observat printre colegii mei,se pare ca tot mai multi tineri devin atei,poate pentru a parea mai interesanti sau poate pentru ca nu suporta sa le fie impuse anumite reguli.Religia a devenit ca materie nefolositoare,iar ca si alinare a sufletului din ce in ce mai firava.Credinta oamenilor in biserica incepe sa scada pretutindeni,superstitiile si rugaciunile fiind inlocuite de pragmatismul orasenesc,de palpabil,de ceea ce le aduce un rezultat cert.Desi religia,ca si sursa de reguli stricte si pedepse nu mai are la fel de multi adepti printre tineri ca odinioara,credinta ramane.Intotdeauna va ramane in sufletul fiecaruia,speranta,credinta ca ceva candva se va schimba.Spunea cineva ca speranta moare ultima,desi ar trebui poate sa moara prima,fiind doar o sursa nesecata de griji si zambete nematerializate.Credinta in Dumnezeu,Allah,Buddha sau intr-o simpla forta mai puternica decat orice este singura alinare a sufletului uman,nascut si ingropat in grijile si framantarile omenesti.Credinta este ultimu lucru care ramane intr-o lume care se afla intr-o permanenta miscare,la sfarsitul zilei credinta ca odata va veni o zi mai buna ramane acolo..mereu si mereu..ne nastem cu ea,traim cu ea,inconstient,murim cu ea.Si totusi poate…credinta ramane alaturi de noi cu un motiv…
